Poli Timişoara – LPS Cetate Deva 1:1 (0:1)

Alb-violeţii au fost foarte aproape de toate cele trei puncte în disputa cu Cetate Deva, dar un penalty ratat în minutele de final a oprit revenirea echipei noastre din repriza secundă.

Cu patru jucători U19 printre titulari, n-a fost un meci uşor pentru băieţii noştri. Oaspeţii au controlat teritorial prima repriză şi şi-au creat ocazii de la distanţă, trimiţând mingea şi în bară cu un şut din douăzeci de metri. Debutat în primul unsprezece pentru Poli, tânărul nostru portar, Popeţ, a comis o eroare, care a oferit devenilor o lovitură de la unsprezece metri, transformată de Ţoiu (min. 38). Ochea a fost aproape de a egala rapid, însă şutul în diagonală a mijlocaşului nostru a fost scos în corner de portar.

În partea secundă faţa jocului a fost alta, prin intrarea lui Iseini şi Velcotă la pauză. După o altă şansă bună a lui Ochea, care a trimis cu capul pe lângă din interiorul careului, cei doi nou-intraţi au conclucrat la golul egalizator, semnat de Velcotă cu un şut din marginea careului mare (min. 56).  Jocul a rămas unul deschis până la final, cu oaspeţii trecându-şi în cont o a doua bară (min. 60), dar soarta partidei putea fi decisă în favoarea noastră când insistenţa lui Oprea a dus la un henţ în careu comis de un jucător al oaspeţilor. Acelaşi Velcotă a bătut lovitura de la unsprezece metri, însă portarul a intuit bine, şi nici Iseini nu a putut trimite în plasă pe respingere (min. 84). Până la final am mai încercat poarta în două rânduri, fără succes, astfel căa trebuit să ne mulţumim cu un singur punct.

Poli: Popeţ – Buga (32, Dincă), Oprea, Podină, Chiriac (46, Iseini) – Dorobanţu, Sporin – Dobrincu, Ochea, Românu (77, Daminescu) – Sevici (46, Velcotă)

Secundul nostru, Răzvan Ionilă, era mulţumit de efortul băieţilor la finalul partidei: „Alături de Silviu, am decis să abordăm altfel această partidă.  După jocul bun făcut la Sebiş în a doua repriză, am ales să începem partida cu cei care ne-au impresionat atunci. Eram siguri că puteam intra cu un egal la pauză, iar în partea secundă ne doream să aducem un plus de energie prin introducerea unor jucători precum Velcotă şi Iseini. Ne-ar fi ieşit întocmai aşa, dacă nu făcea Popeţ acea greşeală, o greşeală care i se poate întâmpla oricui, cu atât mai mult unui portar tânăr, care nici nu mai jucase titular de multă vreme. La fel, se întâmplă să ratezi de la unsprezece metri, Velcotă avea toate argumentele să bată – era proaspăt, marcase un gol, şi are tehnica pentru aceste momente. Trebuie să luăm aspectele pozitive de la acest meci, jocul bun făcut care ne dă motive să sperăm la mai mult.

Am discutat cu toţi jucătorii la final, să încercăm să luăm cât mai multe puncte în cele trei partide rămase, să rămânem pe acest drum. Ştim că dacă jucăm la fel, avem şansele noastre, însă constanţa a fost una din problemele acestui tur, am oscilat mult, ceea ce este oarecum de înţeles din cauza vârstei. Mă aşteptam la mai mult de la Deva, nu am văzut o idee clară de joc, ceea ce ne-a şi dat încredere pentru repriza secundă. Este drept că şi noi mai avem destule lucruri la care să lucrăm, nu avem forţa să ţinem mingea în atac – pasăm, începem cu minge de jos, încercăm să nu sărim liniile, dar când ajungem în treimea adversă, agresivitatea devine mai mare, e criză de timp şi de spaţiu, iar controlul balonului lasă de dorit sub presiune. Cu toate condiţiile necesare, sunt convins că aceşti copii pot să se impună în anii următori”. 

Share Now

Related Post