eSports şi povestea suporterului devenit căpitanul echipei preferate

De la apariţia COVID-19 şi întreruperea competiţiilor fotbalistice din ţară, dar şi din lume, multă atenţia a fost acordată fenomenului de fotbal virtual, care cade în categoria de eSports, şi în special modului de joc FIFA Pro Clubs. Clubul nostru are două echipe care ne reprezintă, una pe platforma PlayStation 4, condusă de Cristian Gheorghiu, şi una pe Xbox, condusă de Cătălin Pricop.

Am stat la o discuţie săptămâna trecută cu Cristi, după ieşirea din Supercupa #jucămdeacasă, unde am ajuns până în sferturile de finală şi am pierdut în faţa eventualei campioane, Universitatea Craiova. În vârstă de 20 de ani, Cristi este nu doar un iubitor al fotbalului, ci şi un mare fan al alb-violeţilor. Pe deasupra, evoluează în Liga a V-a, iar în vară şi-a dorit să dea probe la echipa noastră, însă conducerea tehnică s-a concentrat pe tinerii aflaţi atunci sub contract cu Poli. COVID-19 l-a prins în Italia, unde a terminat anul trecut liceul, şi a rămas în zona Verona urmând măsurile de izolare.

Echipa noastră a fost printre surprizele competiţiei naţionale şi a atras atenţia prin faptul că jucătorii erau de diverse naţionalităţi, în jurul unui nucleu de gameri români. Citiţi mai departe ca să-i cunoaşteţi, dar şi ca să aflaţi ce înseamnă FIFA eSports, cum arată organizarea campionatelor şi cât de solicitaţi sunt jucătorii!

esports2

De cât timp joci FIFA?

Eu joc FIFA de când eram mic copil, prima ediţie pe care am jucat-o era cea din 2003, pe PlayStation 2. Am cumpărat ulterior şi Pro Evolution Soccer, iar an de an luam ediţia nouă la ambele jocuri, până de curând, când m-am axat pe FIFA.

Mulţi nu ştiu exact ce este fenomenul eSports şi de ce este relevant. Care ai zice că sunt motivele?

Mie mi se pare un mod de joc fascinant. În FIFA Pro Clubs poţi să-ţi faci jucătorul tău propriu şi apoi să joci cu oameni reali în 11 contra 11. Cu cât joci mai mult, cu atât mai bun devine şi jucătorul tău. Este aproape de experienţa din realitate, privind aspecte ce ţin de organizare şi pregătire mentală. În plus, există deja multe comunităţi, pe lângă Virtual Pro Gaming (VPG) care este cea mai mare şi Virtual Pro League (VPL), doar eu am mai jucat în Football League Champions sau eSports eleven. Acum lucrez şi la organizarea unei ligi româneşti pe paltforma Esport Football Association (EFA). Oricum toate sunt în creştere, mai ales în perioada asta, în care lumea a avut mai mult timp să joace. An de an se vând aproape 50 de milioane de copii ale jocului de către EA Sports.

Când ai fondat echipa şi care este istoricul vostru?

În 2018 am început să joc în VPG, în campionatul Scoţiei – adică mi-am făcut un jucător şi m-am înscris acolo, în liga a II-a. Echipa era pe ultimul loc şi cei care o conduceau au vrut să se retragă, astfel că m-am oferit eu s-o preiau şi am reuşit să o consolidăm. Ulterior am creat echipa mea, CFR Timişoara, iniţial în acelaşi campionat şi după un sezon ne-am mutat în România. Asta se întâmpla la începutul anului 2019 şi am jucat mai multe sezoane ca CFR în diverse ligi – VPG Scoţia, VPG România, VPL România, VPG Europe, VPG Olanda. Aşa se face şi că avem o echipă de-a dreptul internaţională, cu jucători din toate colţurile lumii.

De când jucăm ca Poli Timişoara am evoluat în VPG Europe şi VPL România, iar pe viitor o vom face în EFA. Şi aşa, avem un program încărcat: în VPG Europe jucam trei meciuri pe săptămână, luni, marţi şi joi de la 22.45, iar în VPL România sunt patru meciuri, marţi şi miercuri, câte două, de la 21.30 şi de la 22.00.

Având experienţa fotbalului real, cum se compară cu ce faceţi voi în eSports?

Necesită disciplină şi pasiune ceea ce facem, ca în realitate. De obicei ne strângem la ora 21 pentru antrenamente, de luni până joi, şi jucăm meciuri – fie cu adversari aleatorii, fie în sistem tip cupă, fie împotriva AI (inteligenţă artificială, jucători controlaţi de computer). Jucăm şi amicale, contactăm alte echipe, totul este destul de serios. Facem şedinţe tactice, uneori ne strângem şi duminica, luni fiind zi de meci, tocmai pentru a stabili o strategie comună. Noi avem 15-16 jucători la prima echipă. Am ţinut şi o academie, la care aveam tot pe atâţia, dar am restrâns activitatea, fiindcă nu mai am destul timp să mă ocup de ambele. Oricum, toţi jucătorii care vor să intre în echipă trebuie transferaţi, ei au nevoie de cont pe site-ul ligii şi atunci îi putem trimite o ofertă virtuală, pe care s-o accepte, şi doar aşa pot juca la noi.

De ce ai ţinut s-o reprezentaţi pe Poli?

Este echipa mea de suflet, ţin cu Poli de mic copil. De la reînfiinţare, din 2012, sunt aproape de tot ce înseamnă echipa, iar primul meci pe care l-am văzut a fost în 2013, când i-am bătut pe Dinamo cu 2-0. Îmi mai aduc aminte oricând şi de victoria fantastică din 2017 cu CFR Cluj, au fost multe momente frumoase. Chiar dacă acum situaţia este dificilă, nu am cum să o părăsesc pe Poli, nu aş fi suporter adevărat să părăsesc echipa de suflet la greu.

Ai jucători preferaţi de la echipa din ultimii ani?

Cred că am avut destui jucători foarte interesanţi. Mi-a plăcut mult de Croitoru, de Pedro Henrique, de Gabi Cânu, de Straton – a fost echipă extraordinară atunci, în sezonul 2016-2017. Păcat că sezonul următor nu au mai mers lucrurile. Fără susţinere este greu să ai succes, acesta-i adevărul.

Cât de satisfăcuţi eşti de prestaţia din Supercupa #jucămdeacasă?

Sincer, nu mă aşteptam să fim la aşa un nivel înalt. Am făcut din păcate câteva greşeli uşoare în sferturi. Mulţi jucători au fost noi, am început bine, am fost neînvinşi în grupă. În meciul cu SR Braşov am avut parte şi de un glitch la golul doi, mingea a trecut prin piciorul fundaşului nostru. Dar per ansamblu mi-a plăcut cum au jucat băieţii, am făcut o figură frumoasă, am câştigat grupa, i-am învins pe Farul, care erau favoriţi.

Cum v-a afectat faptul că aţi fost la televizor?

La primul meci s-a resimţit tare, am ratat câteva ocazii clare, se simţea presiunea, am avut cu toţii nişte emoţii. Ulterior ne-am obişnuit însă şi a fost o experienţă foarte faină.

Care e situaţia în campionat, cât mai e de jucat şi ce obiective aveţi?

În VPG Europe, liga a II-a, mai sunt două etape. Suntem pe locul şase, dar nu cred că vom continua aici, dat fiind cât de solicitaţi suntem în celelalte competiţii. În VPL România am disputat 22 de etape, mai este de jucat, având în vedere că sunt 24 de echipe în acest sezon. Acolo suntem pe locul trei, iar primele patru echipe merg în Champions League. Deci obiectivul principal este calificarea europeană în VPL România. Au plecat acum câţiva jucători de la echipă, o să ne fie mai greu, dar o să tragem tare să ne atingem ţintele.

Ce fel de premii există în aceste competiţii?

Se dau câteva premii. Suma pe care am primit-o anul trecut după ce am câştigat campionatul din VPG Olanda cu CFR, am dat-o pentru înscrierea în competiţie. În VPL România se oferă premii consistente pentru primele cinci locuri.

Ce crezi că vă rezervă viitorul?

Noi sperăm să jucăm bine în continuare, să creştem ca echipă. A fost o perioadă grea, cu foarte multe meciuri, şi se simte oboseala mentală, dar ne motivează foarte mult faptul că trebuie să respectăm blazonul lui Poli.

Lotul echipei:

Poziţie Nickname Nume Vârstă Ţară de origine
P MobbCosmin Cosmin Tomoiagă România
P msamixix Sami Masri
FD BellmsBoy Luke Jemmett 23 Anglia
FC lkaitoKid Abdulmajeed Bin Ghaith
FC Xv_Torres_bX Louis
FC Fotis4tazz Fotis Papodopoulos 29 Grecia
FS gmandman1 Dara Mefath
MD RM-anu Anu Wazabi 19 Olanda
MC the-egamer00 Bogdan Gorun 29
MC BeatSkull666 Cristian Gheorghiu România
MC wheel-bold638 Boian Todorovici 31 România
MC mhmdnd205 Mohammed Noureddine 17 Liban
MC hjortis Kristoffer Hjort 26 Norvegia
MS TTJJ15G Jacob Waldton 20 Suedia
MS ali_osmann Ali Osman
A Hadi-JR16 Hadi El Messelmani 19 Liban
A mhdmessi Mohammad Abdul Salam
A xVanBasten Manuel Spadafina 27  Italia
Share Now

Related Post